Legat de toate postările "industria asta e gunoi" care apar în ultima vreme. Nu primești puncte pentru pesimism! Pesimismul este o emoție ușoară, obișnuită. E sigur – nu te aștepți la nimic, nu primești nimic. Optimismul este greu, să te prezinți și să muncești când nu știi încotro te îndrepți este greu. De aceea contează, iar pesimismul nu.

Argumentul optimist pentru a deveni dezvoltator în era instrumentelor AI este că utilizatorii vor ajunge să se aștepte la niveluri atât de absurde de personalizare încât numărul produselor de pe piață va fi de 100 de ori. Nu vei mai avea o singură aplicație care să deservească toți utilizatorii, ci o companie va menține o suită uriașă de produse, aplicații și altele – fiecare ușor diferită pentru a răspunde nevoilor ușor diferite ale clienților și fiecare programată în mare parte cu agenți AI. Sarcina devine apoi gestionarea cererilor utilizatorilor și orchestrarea agenților pentru a realiza munca care le-a fost atribuită, controlul calității, ghidarea deciziilor despre *ce* ar trebui construit etc...

Ultima generație de modele m-a făcut să mă gândesc că poate nu e totuși o bulă...